Alpinistul Alex Găvan a atins cel ce-al şaptelea vârf de peste 8000 m, fără oxigen suplimentar – Gasherbrum 2, din Munţii Karakorum

Alpinistul Alex Găvan a atins cel ce-al şaptelea vârf de peste 8000 m, fără oxigen suplimentar, Gasherbrum 2, din Munţii Karakorum, ajungând astfel la jumătatea proiectului său de a fi primul român care urcă, fără oxigen suplimentar, pe toate cele 14 vârfuri de peste 8000 de metri din lume. De asemenea, prin această ascensiune, alpinistul trage un semnal de alarmă şi dă startul unei campanii de salvare şi conservare a Aspretelui, considerat cel mai rar peşte din Europa, o specie de peşte-fosilă vie, având o vechime de peste 65 de milioane de ani.

Pe 18 iulie, ora 12, ora României, Alex Găvan a reuşit să atingă vârful Gasherbrum 2, de 8035 de metri, din munţii Karakorum, Pakistan, fără a folosi oxigen suplimentar sau porteri de altitudine. Cu această reuşită, el şi-a trecut astfel în palmares al şaptelea vârf de peste opt mii de metri. Expediţia, începută pe 14 iunie şi planificată să dureze aproape două luni de zile, a ajuns la final, după ce, în timpul ultimei etape de aclimatizare la 7000 de metri, Găvan şi echipa sa au intuit potenţialul momentului şi au pornit din tabăra trei ascensiunea finală către vârf, ascensiune care a durat 17 ore.

În această expediţie, Găvan i-a avut ca parteneri de coardă pe Don Bowie (alpinist cu peste 19 expediţii himalayene la activ, printre altele, cu vârfurile K2 (8611m) şi Annapurna (8081m) urcate fără oxigen suplimentar, cu care Găvan s-a cunoscut în timpul operaţiunii de salvare organizată pentru Inaki Ochoa de Olza pe Annapurna, în 2008, şi Lotta Hintsa (Finlanda).

În timpul escaladei finale, din cauza unor considerente obiective, Don şi Lotta au fost nevoiţi să renunţe la ascensiune, Găvan atingând vârful singur. Don şi Lotta urmează să reia ascensiunea vârfului în zilele următoare.

În timpul perioadei de aclimatizare, între tabăra de bază, de la 5000 de metri altitudine, de pe gheţarul Abruzzi şi vârf, au fost stabilite trei tabere intermediare la înălţimile de 5900m, 6400m şi 7000m.

Abia revenit din ascensiune în tabăra de bază, Alex Găvan a declarat: “Pe 10 iulie, atunci când am plecat împreună cu Don şi Lotta să stabilim tabăra trei, planul era să dormim două nopţi la altitudinea de 7000 de metri şi astfel să ne finalizăm procesul de aclimatizare. Urma să coborâm apoi în tabăra de bază pentru a ne odihni şi a fi apoi în formă optimă pentru ascensiunea vârfului. Aveam la noi echipament şi provizii pentru numai şase zile de stat sus pe munte. În final, cele şase zile s-au trasformat în nu mai puţin de unsprezece, iar ascensiunea de aclimatizare s-a transformat în chiar ascensiunea finală a vârfului. Este cea mai lungă perioadă compactă de timp pe care am petrecut-o vreodată deasupra taberei de baza în vreo expediţie. A fost un efort extrem de dur şi de intens, cu cinci nopţi consecutive petrecute la peste 7000 de metri.”

Expediţia aceasta a fost a patra încercare a lui Alex Găvan de a atinge vârful Gasherbrum 2, după cele din 2007, 2008 şi 2016. În total, alpinistul a petrecut mai bine de şapte luni pe pantele abrupte ale acestui gigant himalayan.

“Întotdeauna am privit munţii cu reverenţă, i-am privit ca având propria lor personalitate, propriul lor caracter. La fel de unici ca şi noi, oamenii. Nu există doi munţi la fel, nu există două vârfuri la fel. De unde, pentru o ascensiune reuşită, de fiecate dată, abordarea trebuie să fie una extrem de personală şi personalizată. Simt Gasherbrum 2 ca pe o formă de manifestare nonbiologică a vieţii, a materiei. Am ajuns să privesc Gasherbrum 2 ca pe un mare maestru spiritual”, spune Alex Găvan.

El dedică expediţia pe Gashebrum 2 memoriei a doi oameni şi prieteni extraordinari, Simone la Terra şi Kumar Rai, cât şi celui ce a fost Mihai “Galiani” Cioroianu, primul român pe acest vârf.

De asemenea, prin această ascensiune, Alex Găvan trage un semnal de alarmă şi dă astfel startul unei campanii de salvare şi conservare a Aspretelui (Romanichthys valsanico-la), considerat cel mai rar peşte din Europa şi, după unele estimări, chiar din lume. O specie de peşte-fosilă vie, având o vechime de peste 65 de milioane de ani, Aspretele este contemporan cu ultimii dinozauri. În prezent, arealul este limitat la numai o porţiune de 1 km din cursul superior al râului Vâlsan (iniţial se regăsea şi în Argeş şi în Râul Doamnei) în amonte de satul Brădetu, în munţii Făgăraşului. Din cauza exploatării hidroenergetice nesustenabile a acestor râuri, Aspretele se află în ultima clipă a existenţei sale. 

Raportul Planeta Vie al WWF pe anul 2018 indică faptul că populaţiile globale de specii de vertebrate au scăzut, în medie, cu 60% în ultimii 40 de ani. Într-un timp în care oamenii de ştiinţă estimează că între 150 şi 200 de specii de plante, insecte, păsări şi mamifere devin extincte la fiecare 24 de ore, să salvăm această specie emblematică pentru România devine o speranţă şi o lumină pentru salvarea propriei noastre specii de la extincţie. (…) Cred că e important să conştientizăm faptul că nu suntem stăpânii acestei planete, cuceritorii acestei planete, ci mai degrabă, custozii acesteia, iar postura de custode vine cu o responsabilitate pe măsură. Planeta aceasta înseamnă abundenţă, dar abundenţa se poate manifesta doar în momentul în care fiecare dintre noi luăm cu măsură, luăm atât care ne este necesar, atât cât ne trebuie”, consideră alpinistul.

Performer de top al României în alpinismul de altitudine extremă, Alex Găvan a escaladat şapte vârfuri de peste 8.000 de metri din Himalaya prin mijloace corecte, fără oxigen suplimentar şi fără porteri de altitudine:

• Cho Oyu, 8201m, 2006, a doua ascensiune românească;

• Gasherbrum 1, 8080m, 2007, prima ascensiune românească;

• Makalu, 8463m, 2008, prima ascensiune românească;
• Manaslu, 8153m, 2011, a doua ascensiune românească;
• Shisha Pangma, 8027m, 2013, prima ascensiune românească;
• Broad Peak, 8047m, 2014, a doua ascensiune românească;
• Gasherbrum 2, 8035m, 2019, a treia ascensiune românească.

Alex Găvan a ajuns astfel la jumătatea proiectului său de a fi primul român care urcă, fără oxigen suplimentar, pe toate cele 14 vârfuri de peste 8000 de metri din lume. În acest mo-ment, la nivel mondial, sunt doar 17 alpinişti care au reuşit această performanţă.

Pentru Alex, “să urci vârfurile din afară înseamnă, de fapt, să le urci pe cele din interiorul tău”.

În lume sunt 14 vârfuri de peste 8.000 de metri, variind între 8.027 m (Shisha Pangma) şi 8.848m (Everest). Toate aceste vârfuri se află în Asia Centrală, în regiunile de graniţă din-tre Nepal, India, Pakistan şi China, în munţii Himalaya şi Karakorum. Peste 95% din as-censiunile reuşite pe vârfuri de peste 8.000m sunt făcute cu ajutorul buteliilor de oxigen.

La peste 7.500m, fiziologic, aclimatizarea devine imposibilă, iar corpul uman începe uşor să moară, cu fiecare clipă petrecută acolo, alpiniştii numind drept „zona morţii” tot ceea ce depăşeşte această altitudine. La peste 8.000m, concentraţia de oxigen este de doar o treime din cea de la nivelul mării, iar supravieţuirea este posibilă doar pentru o perioadă de timp extrem de scurtă.

Sursa

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns