09 Mai. Povestea unei serviete care a schimbat Europa şi a făcut imposibil războiul

Pe 8 mai 1950, in gara din localitatea franceza Metz, se urca in tren Robert Schuman, ministrul de externe al Frantei la acel moment. Doar cateva ore il desparteau de una dintre cele mai grele misiuni pe care le-a avut vreodata un om de stat european. In mai putin de 50 de ani murisera peste 100 de milioane de oameni. La 5 ani dupa terminarea razboiului, Europa trecuse prin cateva momente care puteau reaprinde oricand conflagratia. Un nou razboi era vazut destul de probabil de majoritatea cetateniilor de pe acest continent.

Fundamentele Uniunii Europene, ce se aflau in servieta lui Schuman, au aparut intr-un moment in care omenirea s-a speriat de ea insasi.

Schuman, care calatoarea catre Paris, avea la el planul care urma sa aduca pacea in Europa. Era la a opta ciorna. Nu Schuman era autorul lui, ci Jean Monnet, omul care reusise sa gaseasca o formula prin care facea razboiul intre europeni imposibil. Dar pentru asta avea nevoie de un politician care sa poata vorbi cu toate partile interesate si sa ii convinga pe toti ca planul putea sa aiba succes. Aici intervenea ministrul de externe francez. Asta era rolul lui Schuman. Practic, Jean Monnet, tehnocratul genial, avea nevoie de Robert Schuman, politicianul genial. Prima oara trebuia sa convinga intreg guvernul francez, pentru a putea vorbi in numele lui. Dupa aceea, Germania de Vest trebuia sa fie de acord. De asemenea, trebuia vazut daca europenii mai credeau ca pacea mai este un concept plauzibil sau o utopie, daca urmau sa sustina proiectul sau nu.

publishable

Imediat cum ajunge la Paris, pe 9 mai, Schuman are o intalnire cu membrii guvernului francez, ocazie prin care le prezinta propunerea si le cere sprijinul politic. Planul era cel putin curajos. Robert Schuman se bate pentru fiecare idee si desi au fost momente, pe parcursul sedintei, in care se parea ca totul se va narui, premierul de atunci, George Bidault, ii garanteaza lui Schuman intregul sprijin al cabinetului pe care il conducea. Practic, Franta sustinea planul unei Europe unite.

Acum urma testul publicului. Imediat dupa ce obtine acordul guvernului francez, Schuman convoaca o conferinta de presa la Quai d’Orsay, sediul ministerului de externe de la Paris. Sala aleasa este Salon d’horloge. Ora aleasa, 18. Nimeni nu se astepta la ceva deosebit. Credeau ca o fie un anunt banal. De altfel, atatea declaratii raman uitate. Fie pentru ca reprezinte doar o serie de platitudini, fie pentru ca impactul lor asupra istoriei este egal cu zero.

Robert Schuman nu stia exact daca declaratia lui va insemna ceva in istoria Europei. Cu siguranta, spera. Dar pana la urma, planului lui pentru pacea europeana abia trecuse de guvernul francez si mai erau atatea obstacole in fata. Din nou, multe puteau merge prost.

 “Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice.

Asa incepe una dintre cele mai importante declaratii ale secolului trecut.

“Guvernul francez propune ca producţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise şi altor state europene.  Punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel va asigura imediat stabilirea unor baze comune de dezvoltare economică, un prim pas către realizarea unei federaţii europene şi va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniţiei de război, dar care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor.”

“Solidaritatea de producţie astfel stabilită va demonstra că orice război între Franţa şi Germania devine nu numai inimaginabil, ci şi imposibil din punct de vedere material.”

Practic, Schuman invita Germania si alte state europene sa se alature unei noi ordini continentale.

Dupa declaratia sa, Konrad Adenauer, cancelarul Germaniei de Vest, anunta ca este de acord cu propunerea lui Schuman. Italia, Belgia, Luxembourg si Olanda se alatura. Avea sa se intample. Europa se unea. In sfarsit.

quote-we-all-live-under-the-same-sky-but-we-don-t-all-have-the-same-horizon-konrad-adenauer-51-78-85

Reprezentantii tuturor statelor se intalnesc si decid ca pe 18 aprilie 1951 sa semenze Tratatul de Paris ce duce la aparitia Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelulului, un fel de bunica a Uniunii Europene de astazi. Statele Unite ale Americii sprijina cu toate fortele proiectul european. Planul Marshall si NATO sunt doar doua dintre ajutoarele vitale pe care le-a oferit poporul american poporului european. Cresterea economica explodeaza in randul statelor ce au urmat calea propusa de Schuman, Monnet si restul parintilor fondatori ai Europei.

semnare tratat

In timp ce tarile ce au adoptat calea totalitarismului, nationalismului si a planficarii centralizate se afunda in mizeria propriilor minciuni si incep sa isi chinuie cetatenii, nivelul de trai al europeanului creste la cote nemaiintalnite. Libertatea, democratia si prosperitatea definesc noua constructie europeana.

Dupa Tratatul de la Maastricht din 1992, Uniunea Europeana i-a nastere. Schengen, moneda euro, cetatenia europeana, toate aceste concepte sunt o garantie a tratatului de atunci.

Astazi, Uniunea Europeana este prima economie a lumii, cu un produs intern brut de 13.900 miliarde de euro (Statele Unite au un PIB de aproximativ 13.400 miliarde euro, iar China 8.695 miliarde euro). Serviciile reprezinta o pondere de 71 % din PIB, in timp ce industria contribuie cu 24%, iar agricultura cu 1,6%.

Forta de munca de 231 milioane de oameni ii confera un avantaj economic si militar extraordinar. Chelutielile militare ale Uniunii Europene sunt de 192 miliarde euro, pe locul 2 dupa Statele Unite ale Amercii. Numarul militarilor activi este de 1,5 milioane oameni. Forta armatelor Uniunii Europene este formata din 546 de vase, 2.488 avioane si 7.695 de tancuri.

De asemenea, Europa are 398 milioane de utilizatori de internet, locul 2 in lume. Uniunea Europeana este cel mai mare importator si exportator din lume. 16 % din totalul importurilor la nivel global revin UE, si 15% din exporturi.

Probleme cele mai mari ale Europei in momentul de fata sunt de ordin demografic. In 1900, populatia Europei reprezenta 25% din populatia lumii. Astazi reprezinta doar 7%. Fertilitatea a scazut ingrijorator de mult. In 1994, populatia Europei intre 0-29 ani era 40,6%  din total, astazi populatie intre 0-29 ani reprezinta 33%. Asta arata ca Europa imbatraneste. Si o face repede. Varsta mediana a populatiei europene este de 42,2 ani. Intre 2014 si 2080, numarul persoanele ce vor atinge 80 de ani se va dubla. Rata de fertilitate in Europa a ajuns la 1,58. Cea mai mare rata de fertilitate este in Franta, 2,01, in timp ce la polul opus se afla Portugalia, cu 1,23. Europa are nevoie de o rata de fertilitate de cel putin 2,1 pentru a ramane la acelasi nivel de populatie.

Aceasta Uniune a dovedit ca poate aduce cea mai mare prosperitate pe care a creat-o omul vreodata. Si si-a facut cetatentii purtatorii acestei prosperitati. Marea provocare a acestui imperiu este de a stii sa gestioneze belsugul.

In prezent, Europa trece din criza-n criza. Dar spiritul european si cultura europeana au transformat lumea intr-un loc mai bun. Daca nu a mai fost niciun razboi in Europa in ultimii 66 de ani, este si datorita Declaratiei Schuman si a Uniunii Europene ce a decurs din ea.

Articol preluat de pe zf.ro

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns